Durerea de genunchi care revine la fiecare coborâre de scări, umărul care limitează mișcările deasupra capului sau tendonul care nu se liniștește după luni de repaus nu au întotdeauna nevoie de aceeași soluție. Beneficiile infiltrațiilor cu PRP pot fi relevante în anumite afecțiuni musculo-scheletale, însă rezultatul depinde de un diagnostic exact, de stadiul leziunii și de alegerea corectă a pacientului.
PRP nu este o procedură „miraculoasă” și nici nu înlocuiește chirurgia atunci când există o indicație operatorie clară. Este o opțiune de medicină regenerativă care poate completa tratamentul ortopedic conservator, cu obiectivul de a reduce durerea, de a susține recuperarea funcțională și, în cazuri atent selectate, de a amâna proceduri mai invazive.
Ce reprezintă infiltrația cu PRP
PRP provine din termenul englezesc platelet-rich plasma, adică plasmă îmbogățită în trombocite. Procedura începe prin recoltarea unei mici cantități de sânge venos de la pacient. Proba este procesată prin centrifugare, pentru separarea unei fracții plasmatice cu concentrație crescută de trombocite și factori de creștere, apoi este injectată în zona stabilită prin consultație.
Trombocitele nu au doar rol în coagulare. Ele eliberează molecule implicate în semnalizarea celulară, controlul inflamației și procesele de reparare tisulară. În ortopedie, intenția nu este de a „reconstrui” instantaneu un cartilaj sau un tendon rupt, ci de a crea condiții biologice mai favorabile pentru ameliorarea simptomelor și recuperare.
În funcție de regiunea tratată, infiltrația poate fi efectuată intraarticular, periarticular sau la nivelul unui tendon. Pentru structurile profunde ori pentru leziunile unde precizia este esențială, ghidajul ecografic poate contribui la plasarea corectă a injectării.
Beneficiile infiltrațiilor cu PRP: ce poate obține pacientul
Principalul avantaj al PRP este caracterul autolog: materialul injectat este obținut din propriul sânge al pacientului. Acest aspect reduce riscul reacțiilor alergice legate de o substanță străină, fără a elimina însă necesitatea respectării stricte a condițiilor de sterilitate și a indicațiilor medicale.
La pacienții selectați corect, tratamentul poate reduce durerea și rigiditatea, cu un câștig progresiv al mobilității și toleranței la efort. Efectul nu apare, de regulă, imediat. Spre deosebire de infiltrațiile cu rol predominant antiinflamator rapid, răspunsul după PRP se construiește în timp și poate necesita săptămâni pentru a deveni evident.
Un beneficiu important este posibilitatea integrării PRP într-un plan terapeutic mai amplu. Recuperarea medicală, kinetoterapia, corectarea suprasolicitării, controlul greutății corporale și adaptarea activității sportive rămân componente decisive. O infiltrație bine indicată, urmată de revenirea la aceiași factori care au produs leziunea, va avea rezultate limitate.
Pentru un pacient activ, scopul poate fi reluarea controlată a alergării, a mersului pe teren accidentat sau a activității profesionale care presupune efort fizic. Pentru pacientul cu artroză incipientă sau moderată, obiectivul este adesea reducerea durerii și păstrarea funcției articulare pentru o perioadă cât mai lungă, fără promisiunea că degradarea structurală va dispărea.
În ce afecțiuni poate fi luat în calcul PRP
Indicația se stabilește individual, după examen clinic și investigațiile necesare. PRP este utilizat frecvent în patologia degenerativă sau de suprasolicitare, nu ca răspuns automat la orice durere articulară.
În gonartroză, mai ales în formele ușoare și moderate, infiltrațiile cu PRP pot ameliora durerea și funcția la unii pacienți. Rezultatele sunt de obicei mai previzibile când articulația păstrează încă o parte relevantă din spațiul articular și când simptomatologia nu este determinată de o deformare avansată. În artroza severă, cu durere importantă, limitare majoră și modificări structurale extinse, PRP poate avea un rol simptomatic modest sau absent. În aceste situații, evaluarea pentru artroplastie poate fi soluția corectă.
În patologia tendoanelor, procedura poate fi analizată pentru epicondilită laterală persistentă, tendinopatie rotuliană, tendinopatie achileană sau fasceită plantară care nu răspund suficient la tratamentul conservator bine condus. Diagnosticul diferențial este esențial: o ruptură semnificativă de tendon, o instabilitate articulară sau un conflict mecanic nu se rezolvă exclusiv printr-o infiltrație biologică.
PRP poate fi discutat și pentru anumite afecțiuni ale umărului, inclusiv tendinopatii ale coafei rotatorilor, însă decizia trebuie corelată cu dimensiunea eventualei rupturi, calitatea tendonului, vârsta funcțională a pacientului și cerințele sale de activitate. Pentru o ruptură completă cu deficit de forță, temporizarea excesivă a tratamentului chirurgical poate fi nefavorabilă.
Ce nu poate face o infiltrație cu PRP
O comunicare medicală corectă trebuie să delimiteze posibilitățile reale ale procedurii. PRP nu repară automat o ruptură completă de ligament încrucișat anterior, nu realiniază o articulație deformată și nu înlocuiește o proteză de genunchi atunci când artroza avansată are indicație de artroplastie.
De asemenea, expresia „PRP” nu descrie un produs absolut identic în toate cabinetele. Există variații legate de sistemul de preparare, concentrația de trombocite, prezența leucocitelor, numărul de injectări și protocolul de recuperare. Aceste diferențe explică parțial de ce studiile și experiența clinică pot raporta rezultate neuniforme.
Răspunsul biologic este individual. Vârsta, severitatea afecțiunii, fumatul, diabetul necontrolat, statusul nutrițional, medicația utilizată și capacitatea pacientului de a urma recuperarea pot influența evoluția. O recomandare responsabilă nu promite procente fixe de vindecare.
Cum se stabilește indicația corectă
Consultația ortopedică începe cu localizarea precisă a durerii, mecanismul de apariție, nivelul de activitate și tratamentele încercate anterior. Examenul clinic poate fi completat de radiografie, ecografie, RMN sau alte investigații, în funcție de suspiciunea diagnostică.
Decizia nu ar trebui luată doar pe baza unei imagini RMN. Multe modificări degenerative pot exista și la persoane fără durere, iar o imagine aparent moderată poate ascunde o limitare funcțională importantă. Medicul corelează investigația cu simptomele, stabilitatea articulației, forța musculară și obiectivele concrete ale pacientului.
În practica ortopedică specializată, PRP este evaluat ca parte a unui algoritm terapeutic. Prof. Univ. Dr. Fabian Tatu integrează indicația de medicină regenerativă în contextul complet al patologiei articulare, de la tratamente conservatoare și proceduri minim invazive până la reconstrucții ligamentare, artroscopie sau artroplastie atunci când acestea sunt necesare.
Procedura și perioada de după infiltrație
În ziua procedurii se recoltează sângele, se pregătește concentratul plachetar și se efectuează injectarea în condiții sterile. Pacientul poate resimți disconfort local sau o accentuare temporară a durerii în primele zile, ca urmare a răspunsului inflamator local controlat. De regulă, activitatea intensă este limitată pentru o perioadă stabilită de medic, iar reluarea efortului se face treptat.
Protocolul ulterior diferă în funcție de structura tratată. O articulație cu artroză necesită frecvent exerciții pentru mobilitate, control muscular și protecția încărcării. Un tendon necesită progresie atent dozată a exercițiilor, deoarece repausul complet prelungit poate reduce capacitatea țesutului de a tolera efortul.
Medicația antiinflamatoare nu trebuie administrată automat înainte sau după procedură. Deoarece PRP urmărește valorificarea unor mecanisme biologice inflamatorii controlate, orice tratament asociat trebuie discutat cu medicul care stabilește protocolul.
Siguranță, limite și situații care cer prudență
Fiind o procedură minim invazivă, PRP este în general bine tolerat, însă nu este lipsit de riscuri. Durerea locală tranzitorie, echimoza, rigiditatea temporară și, rar, infecția sau sângerarea sunt aspecte care trebuie explicate înainte de tratament.
O infecție activă, o afecțiune hematologică relevantă, tulburările de coagulare, anumite tratamente anticoagulante sau o patologie oncologică activă pot modifica indicația. Fiecare situație impune evaluare individuală. Pacientul trebuie să comunice toate medicamentele utilizate și bolile asociate, nu doar problema ortopedică pentru care se prezintă.
Alegerea unei infiltrații cu PRP are sens atunci când răspunde unei întrebări medicale precise: ce structură doare, de ce doare, ce tratamente au fost încercate și ce rezultat este realist pentru acel pacient. O decizie bazată pe diagnostic, tehnică riguroasă și recuperare bine condusă oferă mai multă valoare decât promisiunea unei soluții rapide pentru orice tip de durere.
